Andriano Marian: „Chişinău Youth Orchestra” este o parte din „ADN-ul” meu

În anul întâi de facultate a zămislit cu prietenul şi colegul său – dirijor talentat, Gabriel Bebeșelea, un proiect de amploare sub denumirea de „Youth Orchestra”

Andriano Marian este cunoscut în toată Moldova şi peste hotare, pentru că este un dirijor talentat şi un inovator priceput. Era în anul întâi de facultate atunci când a zămislit cu prietenul şi colegul său – dirijor talentat, Gabriel Bebeșelea, un proiect de amploare sub denumirea de „Youth Orchestra”. Mai întâi a apărut „Sibiu Youth Orchestra”. După care Andriano a iniţiat tratativele cu tinerii muzicieni talentaţi din Moldova. Pe atunci nu avea experienţă, dar era foarte inspirat, fapt care îl ajută şi azi să convingă scepticii că ceea ce face e important.

 

  • Dosar

Numele, Prenumele: Andriano Marian
Data naşterii: 12 februarie 1989
Locul naşterii: Chişinău
Studii: Colegiul de Muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău, Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, masterat la Universitatea de Muzică „George Enescu” din București
Domeniu: artă, muzică
Realizări: fondator, director, dirijor Chişinău Youth Orchestra”

 

  • „Chişinău Youth Orchestra” a fost creat din scopuri altruiste

Principalele premize ale noastre sunt: să oferim posibilitatea de dezvoltare şi promovare tinerilor muzicieni din RM; să promovăm muzica de calitate în rândul oamenilor, care nu sunt aprofundați în acest domeniu. Tocmai de aceea am ales un caracter „rebel” de a ne exprima, uneori, în spații alternative unei săli de concert: concerte open air, flash-mob-uri, experimente cu genuri de muzică precum rock, pop, etc. Consider că timp de cinci ani de când există, proiectul a urmat o linie continuă ascendentă, înregistrând progrese la toate capitolele. Astăzi majoritatea concertelor noastre sunt sold-out. 

 

  • Peste 50% din finanțările noastre provin din banii publici

Mă refer la Primăria din Chișinău, Ministerul Culturii, Direcția de Educație Tineret și Sport și, în special, Ministerul Tineretului și Sportului, care a finanțat proiectul „CYO” cu circa 800.000 lei. Banii au fost cheltuiți pentru taberele de vară ale orchestrei pe parcursul a 4 ani, ceea ce este un lucru de admirat. Muzicienii din orchestră primesc onorarii pentru fiecare proiect, de aici și derivă că veniturile lor au un caracter periodic, precum și finanțările. Totuși, problema noastră constă în faptul că Ministerul Culturii nu a conștientizat pe deplină măsură importanța proiectului promovat de noi. Acțiunile lor de susținere au fost în mare parte superficiale. 

 

  • Proiectul îmbrățișează 150 de muzicieni activi

Mulţi dintre instrumentiştii orchestrei studiază în şcoli muzicale cu renume mondial. Afirm cu toată certitudinea că acești tineri sunt tot ce avem mai bun la capitolul „muzică” la momentul actual. Ei trebuie protejați de către autorități, pentru că în rest publicul îi adoră. Am spus-o și îmi reexpun gândurile: avem o școală de cordari de invidiat, în special la compartimentele vioară, violă. Nu ne-a fost însă norocul să împrumutăm sau să creăm o școală de performanță ce ține de instrumentele de suflat - mă refer în special la compartimentul celor din lemn. Soluționăm problema într-un mod eficient, după mine: invităm muzicieni din afară, în special din România și Ucraina, care deja de cinci ani se simt ca acasă în Moldova și își împărtășesc experiențele cu semenii lor din orchestra noastră.

 

  • Aș minţi dacă aș spune că e uşor să menţin disciplina

Mulţi dintre instrumentiştii orchestrei sunt foarte tineri, deci răbdarea le expiră repede. Îmi dau seama că disciplina este cea mai importantă particularitate pentru orice comunitate de personalități, care au de realizat un obiectiv comun. Tocmai de aceea, în timpul repetiţiilor mă poziţionez ca un lider exigent. Totuşi nu trag barieră între viață personală și cea profesională, căci pentru mine „CYO” este o parte din „ADN”. Ea m-a transformat dintr-un visător, la care bagheta magică funcționa din fericire, într-un altfel de visător, mai temperat dar la fel de dornic de experiențe culturale. Îmi place să am responsabilitate sporită. La fel de mult îmi place să controlez procesul. Aspectul managerial este cel pe care vreau să-l aprofundez și să-l perfecționez continuu, deoarece simt că anume în această latură pot să las o amprentă.