Silvia Ţabor, dirijoarea din Moldova pentru inimile din Canada

Muzica şi entuziasmul au fost ingredientele vitale pentru visul Silviei Ţabor, dirijoarea Orchestrei Interculturale din Montreal

Muzica nu cunoaşte hotare. La fel e şi cu entuziasmul care te poartă spre realizarea viselor. Nu contează ţara, locul unde dorinţele tale prind contur, atâta timp cât ele devin reale. Muzica şi entuziasmul au fost ingredientele vitale pentru visul Silviei Ţabor, dirijoarea Orchestrei Interculturale din Montreal. Originară din Republica Moldova, Silvia a reuşit să unească într-o orchestră instrumentişti de diferite naţionalităţi, stabiliţi în Canada.  Visul ei însă este într-o continuă realizare, fiind gata să atingă noi culmi ale succesului.

 

  • Vin dintr-o familie unde muzica a fost mod de viaţă

Tatăl meu, Vasile Ţabor, este profesor de clarinet la o şcoală de muzică, iar fratele meu, Gheorghe Ţabor, a călcat pe urmele tatălui şi mânuieşte cu măiestrie clarinetul şi saxofonul, astăzi fiind şi conducătorul unei fanfare. E clar de unde vine pasiunea mea pentru această lume, a notelor muzicale. Eu însă m-am împrietenit cu pianul! Studiile tot le-am făcut în domeniul muzicii, la Colegiul de Muzică “Ştefan Neaga” am studiat teorie şi compoziţie muzicală, după care au urmat cursurile de dirijat coral de la AMTAP. Dar nu îmi era suficientă experienţa din Republica Moldova. Eu visam la ceva mai mult, mai măreţ şi mai deosebit. Iar acest lucru deosebit se numeşte astăzi Orchestra Interculturală din Canada, la care ţin foarte mult!

 

  • Începuturile au fost pline de aventuri, mă refer la plecarea mea peste Ocean

Îmi doream să am libertatea de a călători, de a deţine un paşaport ce să nu mă poarte pe la uşile ambasadelor pentru obţinerea vizelor. În acele timpuri nu era regimul liberalizat pe care îl avem acum. În plus, tot mai mulţi cunoscuţi de ai mei au luat drumul Canadei, pentru un viitor mai bun. Eu însă în ţara aceasta mi-am realizat unul din visele mele, cel de a deveni dirijor de orchestră.

 

  • În Canada am făcut masterul şi doctoratul

În engleză am studiat la master, în franceză- la doctorat. Universitatea McGill a fost cea care mi-a oferit şansa de a face studii de Master, fiind cea mai apreciată instituţie anglofonă. Doctoratul l-am făcut la Universitatea din Montreal, deja în limba franceză. Tot în cadrul acestor studii de doctorat trebuia să susţinem trei concerte pentru care trebuia să ne formăm singuri orchestra cu care vom dirija. Graţie lor am cunoscut mulţi oameni, colegi, instrumentişti. Când am susţinutl ultimul concert pentru absolvirea studiilor de doctorat, am decis să continui proiectul cu orchestra. Astfel, în 2011 am înregistrat oficial Orchestra Interculturală din Montreal.

 

  • Orchestra are 60 de membri, dar în funcţie de program poate să se extindă sau să se micşoreze

Avem însă un nucleu de instrumentişti care sunt permanent la toate evoluţiile orchestrei. În componenţa ei sunt rezidenţi canadieni de diferite naţionalităţi. Noi realizăm programe consacrate diferitor  culturi ale lumii. Sunt multe compoziţii cunoscute în Europa, dar anonime pentru continentul American. Dacă, de exemplu, avem un concert dedicat culturii franceze, noi asteptăm implicarea membrilor acestei comunităţi în realizarea proiectului dat, dar scopul e să aducem la acest eveniment un public cât mai variat de naţionalităţi. Este o metodă de promovare, o carte de vizită a acestui neam. Orchestra noastră este un sol al muzicii diferitor culturi pentru publicul din Canada.

 

  • Avem nevoie de mai mult suport financiar

Mereu suntem în căutare de sponsori care să ne susţină concertele. Îmi doresc foarte mult să avem un turneu în Europa şi sper să realizez acest vis. Vreau ca evoluţiile noastre să fie susţinute de comunităţile culturilo pe care le reprezentăm, să promoveze şi, de ce nu, să ofere sprijin financiar. Mulţi sponsori la început sunt sceptici, mereu analizează dacă investiţia merită a fi realizată, dacă orchestra va avea continuitate. Eu sunt optimistă şi convinsă că proiectul acesta va avea un viitor frumos.

 

  • Canada e o ţară primitoare

Acest lucru se observă şi în orchestra noastră, unde membrii sunt de diferite naţionalităţi. Toţi se înţeleg bine, toţi sunt prietenoşi. E o şansă foarte bună de a fixa unele poduri ale diverselor culturi, nu doar dintre membrii orchestrei, dar şi între publicul spectator.