Varvara Buzilă și lumea simbolurilor tradiționale

O adevărată enciclopedie a simbolurilor culturii noastre tradiționale, care, prin munca ei zilnică, contribuie la popularizarea și înțelegerea lor

Trăim într-o lume a simbolurilor de dimineață și până noaptea târziu. Până și visele noastre sunt simbolice. Fără ele nici viața noastră nu ar fi posibilă. Societățile s-au consolidat în baza simbolurilor subtil evidente. Toată lumea își dorește să cunoască mecanismele comunicării și lumile culturii de altădată. Iar Varvara Buzilă, doctor, conferențiar universitar, este o adevărată enciclopedie a simbolurilor culturii noastre tradiționale, care, prin munca ei zilnică, contribuie la popularizarea și înțelegerea lor.

 

 

  • Dosar

Nume, Prenume: Varvara Buzilă
Data nașterii: 19 noiembrie 1955
Locul nașterii: Trebujeni, Orhei
Studii: Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Jurnalistică, Specialitatea Redactor Literar
Domeniu: activitate socială
Realizări: specialist în simbolistica moldovenească, promotoarea tezaurului cultural național

 

  • Oamenii au avut întotdeauna plăcerea de a raționaliza prin mijloacele culturii

Și cultura tradițională oferă aceste instrumente ale gândirii și exprimării. Iar tot ce vedem reprezentat în covoare, costume tradiționale, prosoape, porțile de piatră și lemn, sunt mesaje simbolice care au un conținut benefic și ne transmit gânduri de bine. În măsura în care învățăm limbajul lor căpătăm puterea lor și ele devin prietenele noastre. Exercițiul comunicării simbolice este foarte important, pentru că ne permite să fim înțeleși și percepuți corect. Dorința de a comunica și a ne afirma rămâne o problemă cheie a societății. Și dezlegarea ei este în cultura tradițională.

 

  • Miturile, ritualurile, semnele, simbolurile și valorile sunt foarte mult legate între ele și au împreună o putere enormă

Chiar dacă societățile uită sau pierd sensurile simbolurilor fundamentale, cultura propriu-zisă readuce în circuit aceste semne și societățile reiau semnificațiile, le dimensionează și încarcă de noi sensuri. Ar trebui să facem cercetări pentru a vedea care dintre aceste semne și simboluri au fost readuse în circulație. Dar astfel de cercetări nu au fost făcute. În perioada sovietică ele erau cercetate la Moscova sau Sankt-Petersburg, iar în republicile socialiste disciplinele legate de ele nu erau introduse în programele universitare, pentru că toate aceste științe socio-umanitare fiind înțelese, contribuie la dezvoltarea solidarității, coeziunii și comunicării sociale. Iar lipsa înțelegerii acestora într-un final duce și la criza de identitate. La un moment dat toate statele încep un program de reconstruire a identității naționale, după care trebuie să urmeze un proces inteligent de popularizare a acesteia.

 

  • Interesul meu pentru cultura tradițională se trage din copilărie

Sunt născută la Trebujeni, Orheiul Vechi. M-am născut și am crescut în istorie. Din clasa a 5-a până în a 10-a am crescut pe șantierul arheologic, alături de arheologii noștri și studenții arheologi care lucrau acolo vara. Când eram mică am văzut scene de vis pentru cineaștii noștri. Am văzut nunți tradiționale cu vornicei călare pe cai, cu orații rostite în față, cu colacul mirelui și miresei, petrecerea soldaților scoși la marginea satului, înmormântări tradiționale. Această lume a tradiționalului, pe care am trăit-o în copilărie, se ciocnea cap în cap cu lumea străinului, a alterității, a celuilalt care venea să vadă și să cunoască ceea ce era pentru noi parte a vieții cotidiene.

 

  • Nu fiecare om din Moldova reușește în egală măsură ca cercetătorii sau muzeografii să cunoască acest fond enorm de bogat al culturii tradiționale

Intenții sunt, la unii mai puțin, la alții mai mult evidente. Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a Moldovei organizează câte 26-32 expoziții anuale, la care propunem oamenilor să vadă obiecte inedite care demult nu au fost demonstrate publicului, pentru a populariza cultura noastră folclorică. Se scriu foarte multe lucrări despre simbolismul culturii noastre, dar foarte puține din ele ajung a fi publicate și accesibile oricui. Ar trebui să alocăm mai multă atenție și resurse popularizării acestor lucrări, să le introducem în bibliotecile noastre, pentru ca publicul larg să se poată pătrunde de cultura noastră tradițională.

 

Video